Fotografic

Sunt o cruce
răstignită-n iarbă.
Iarba mă culcă
sânzâienele mă cuprind,
flori albastre
îmi răsar în ceafă
și maci roșii
mă coboară-n mormânt.
Cerul mă apasă
cu dulce-apăsare
de amant flămând,
pământul mă frământă
și apa mă pătrunde
înfiorându-mi ființa
și sufletu-mi furând.
- Trebuia să te ucid
cu gură flămândă
și ochi fără fund,
să mă înfășor în tine
și să mă culc între coaste -
tu să-mi fii mormânt!